White tie, cunoscut și sub denumirea de frac sau ținută de seară completă, reprezintă apogeul eleganței în materie de coduri vestimentare occidentale formale. Evenimentele care impun adoptarea ținutei „white tie” sunt foarte rare în zilele noastre și se restrâng la dineuri de stat, baluri, banchete regale și nunți extrem de formale.
Acest articol se dorește a fi un ghid esențial pentru cei interesați de moda formală, oferind informații valoroase despre codul vestimentar „white tie”. Astfel, dacă ai primit o invitație din partea unor organizații oficiale, citește cu încredere detaliile acestui articol pentru a afla mai multe despre povestea și cerințele riguroase ale acestei ținute de o eleganță inegalabilă.
Cuprins
White tie dress code – o fascinantă istorie a eleganței masculine la superlativ
Originile codului vestimentar „white tie” pot fi reperate undeva la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În această perioadă, vestimentația formală de seară a început să evolueze, fiind influențată de moda curților regale europene. Pe parcursul perioadei moderne timpurii, curtenii și aristocrații din Europa Occidentală purtau o îmbrăcăminte elaborată la ceremonii și dineuri: jachetele (adesea bogat decorate cu broderii și cusături din fir de aur și argint), cămășile cu volane și dantelă și pantalonii trei-sferturi formau baza ținutelor lor de curte sau formale.
Pe măsură ce secolul al XVIII-lea se apropia de sfârșit, înalta societate a început să adopte o vestimentație mai austeră, inspirată de nuanțele închise și de designurile mai simple ale gentilomilor de la țară. Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, două forme de frac erau utilizate frecvent de bărbații din clasa superioară din Marea Britanie și Europa continentală: fracul de ceremonie mai formal (tăiat orizontal în față) și redingota mai puțin formală, care se curba de la față spre coadă.
Spre exemplu, regele George al III-lea al Marii Britanii a fost recunoscut în epoca sa pentru purtarea unui frac elegant la întrunirile de stat, contribuind astfel la definirea standardelor de formalitate britanice ale vremii.
Dress code-ul white tie în secolul al XIX-lea
În secolul al XIX-lea, „white tie” a început să prindă contur sub forma pe care o cunoaștem astăzi. Fracul a devenit piesa centrală a ținutei de seară pentru bărbați, completat de o vestă albă și de un papion alb. În această perioadă, stilul a fost popularizat de dandy-ul britanic Beau Brummell, care a promovat simplitatea și eleganța în vestimentație. Brummell a adoptat un stil minimalist în vestimentația de seară, purtând o vestă albă, un frac albastru închis, pantaloni negri și ciorapi cu dungi. Deși Brummell considera culoarea neagră ca fiind inestetică pentru fracuri, aceasta a fost adoptată de alți dandy, cum ar fi Charles Baudelaire, și până în anii 1840, combinația de negru și alb a devenit un punct de referință pentru ceilalți gentilomi europeni.
În culisele regale ale anilor 1860, regele Edward al VII-lea al Regatului Unit, pe atunci prinț de Wales, a fost un alt influent adept al acestui stil formal, purtându-l la numeroase evenimente formale și contribuind la consacrarea sa în rândul aristocrației europene.
Dress code-ul white tie în secolul XX
La începutul secolului al XX-lea, „white tie” s-a cristalizat drept un standard pentru cele mai formale ocazii. Aici putem aminti, balurile de debutante, dineurile de stat și ceremoniile regale care stipulau respectarea strictă a acestui tip de cod vestimentar. De exemplu, în timpul balului de la Palatul Buckingham din 1937, organizat în onoarea încoronării regelui George al VI-lea, toți invitații bărbați au fost obligați să poarte fracuri și papioane albe.
După Primul Război Mondial, sacoul de cină („dinner jacket”) a devenit mai popular, în special în Statele Unite, și au apărut variații informale, cum ar fi cămașa cu guler moale și sacoul dublu. Relaxarea normelor sociale din America anilor 1920 a făcut ca „white tie” să fie înlocuit de „black tie” ca ținută oficială de seară standard pentru tineri, în special în cluburile și saloanele de noapte.
Până în 1926, fracurile cu revere late și vestele duble au fost la modă. O personalitate mondenă, ducele de Windsor (pe atunci prinț de Wales și mai târziu, regele Edward al VIII-lea) a purtat fracuri de culoare albastru închis, pantaloni și vestă între anii 1920-1930, atât pentru a „îndulci” contrastul dintre alb și negru, cât și pentru a permite fotografilor să surprindă nuanțele croielii sale cât mai bine.
În Statele Unite ale Americii, ultimul președinte care a adoptat o ținută „white tie” la o inaugurare prezidențială a fost John F. Kennedy în 1961. Kennedy a purtat un costum „white tie” de dimineață la recunoașterea sa ca președinte și un altul la balul din aceeași seară.
Personalități iconice ale Old Hollywood au jucat un rol crucial în popularizarea noului cod vestimentar „black tie”. Actori precum Humphrey Bogart, Fred Astaire, Gregory Peck și Cary Grant au fost frecvent văzuți purtând smokinguri, atât pe marele ecran, cât și în afara acestuia (la diferite evenimente oficiale și premiere de film), consolidând astfel asocierea dintre „black tie” și eleganța masculină modernă.
Dress code-ul white tie în secolul XXI
Utilizat rar în secolul XXI, codul vestimentar „white tie” supraviețuiește ca standard formal pentru ceremonii regale și publice, nunți, baluri și o serie de alte evenimente sociale selecte din anumite țări de pe întreg mapamondul. Două exemple de evenimente internaționale notabile care mențin codul „white tie” sunt ceremonia de decernare a „Premiului Nobel” din Suedia și „Balul Operei” organizat în capitala Austriei.
În Scandinavia și Olanda, „white tie” este recunoscut drept ținuta tradițională pentru conferințele de doctorat și este impus de unele universități suedeze și finlandeze, unde se poartă cu o variantă de pălărie numită „pălărie de doctorat”. La universitățile din Uppsala și Lund din Suedia, studenții încă poartă costume „white tie” la evenimente formale.
În sudul Statelor Unite, „white tie” este uneori recunoscut și sub denumirea generică de „costume de rigueur”, un termen adaptat din limba franceză datorită trecutului istoric al coloniilor Noii Franțe. „White tie” este uneori impus invitațiilor la baluri mascate și la sărbătorile Mardi Gras, cum ar fi Mardi Gras din Mobile, Alabama, sau Mardi Gras din New Orleans, Louisiana. Practic, la aceste sărbători locale, bărbații trebuie să poarte costumul „white tie”, iar femeile, rochii de seară lungi accesorizate cu mănuși lungi din mătase.
Cel mai faimoasă eroare diplomatică modernă privitoare la încălcarea codului vestimentar „white tie” a avut loc în anul 2003, la o cină de stat în onoarea reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, când președintele american George W. Bush a fost criticat pentru purtarea unei jachete care nu respecta lungimea tradițională, atrăgând atenția presei și a criticilor de modă din întreaga lume.
La un deceniu distanță, Gala „MET” din New York a anunțat organizarea unui eveniment caritabil cu tema „white tie”. Roadele stilistice ale balului „MET” nu au scontat să apară a doua zi, când mai multe publicații media au subliniat dificultatea conturării unei ținute veritabile „white tie” a invitațiilor celebri.
Un ansamblu complet „white tie” include un frac negru cu revere ascuțite, o vestă albă din piqué, cămașă albă cu guler înalt și papion alb. Pantalonii au talia înaltă și sunt purtați cu bretele și au o bandă laterală din satin. Pantofii sunt negri, din piele lăcuită, iar butonii și cămașa sunt adesea decorate cu pietre prețioase sau perle. Accesoriile adiționale pot include mănuși albe, cilindru și butoni, menținând astfel o imagine impecabilă și elegantă. Spre exemplu, câteva nume celebre care s-au conformat acestor exigențe au fost actorul britanic Benedict Cumberbatch și Eddie Redmayne.
Ce înseamnă white tie – informații utile despre această cerință vestimentară
Codul vestimentar „white tie” reprezintă însăși definiția eleganței și formalității în moda masculină, fiind rezervat pentru evenimente de prestigiu. Acest dress code este caracterizat de anumite elemente vestimentare distincte și obligatorii, fiecare cu o semnificație și un rol bine definit. Dacă ai fost invitat la un eveniment oficial cu o cerință vestimentară obligatorie „white tie”, continuă să citești mai departe despre principalele articole constituente ale acestui tip de garderobă.
- Fracul
Fracul este piesa centrală a ținutei „white tie”. Este o variantă elegantă din categoria sacourilor de culoare neagră cu cozi lungi, deschis în față, realizat dintr-o lână de cea mai bună calitate. Se poartă întotdeauna deschis, permițând expunerea vestonului alb de dedesubt. Această piesă a fost popularizată în secolul al XIX-lea și a rămas un simbol al rafinamentului masculin. Îl poți întâlni mai ales la evenimentele regale din Marea Britanie, dar și pe micul ecran în seriale istorice precum „Downton Abbey”.
- Pantalonii
Pantalonii sunt de culoare neagră, cu talie înaltă și, de obicei, au o bandă laterală din satin. Aceștia trebuie să se potrivească perfect cu fracul și să atingă vârful pantofilor. Este esențial ca pantalonii să nu aibă găici pentru curea, deoarece curelele nu sunt acceptate la evenimente de acest tip. Pantalonii au fost standardizați ca parte a acestui cod vestimentar în timpul epocii victoriene.
- Cămașa
Cămașa albă, de obicei cu un pieptar din bumbac sau din pânză plisată, este un alt element crucial al stilului „white tie”. Aceasta are un guler înalt, de „tip aripă”, și manșete duble, care se poartă cu butoni. Cămășile pentru bărbați de acest tip au început să fie purtate în cadrul evenimentelor formale la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu popularizarea modei fracului.
- Vesta
Vesta albă este confecționată din piqué sau mătase și trebuie să fie perfect ajustată pe corp. Aceasta acoperă partea superioară a pantalonilor și adaugă un plus de formalitate ținutei masculine. Vestele au devenit comune în același timp cu fracul, ca parte integrantă a ținutei „white tie”.
- Papionul
Papionul alb este obligatoriu și trebuie să fie purtat în jurul gâtului, nu cu clip-on. Materialul folosit este de obicei același ca și pentru vestă, asigurând o armonie perfectă a întregii ținute. Papionul alb a devenit un simbol al ținutei formale începând cu mijlocul secolului al XIX-lea.
- Pantofii
Pantofii trebuie să fie negri, din piele lăcuită, de tip Oxford. Aceștia completează perfect ținuta white tie de bărbați, oferind un aspect cromatic perfect și elegant. Pantofii pentru bărbați de acest tip au fost preferați începând cu secolul al XIX-lea pentru strălucirea lor distinctivă și aspectul sofisticat.
- Accesorii
Mănușile albe și jobenul sunt niște accesorii care adaugă un plus de rafinament. Mănușile sunt confecționate din piele fină sau mătase, iar pălăria este din fetru de calitate superioară. Dincolo de acestea, o pereche de ciorapi sau de șosete pentru bărbați în culori monocrome completează ținuta „white tie” a fiecărui gentleman în parte. Aceste accesorii pot fi privite asemeni unor reminiscențe ale stilului aristocratic din secolele trecute, păstrându-se în cadrul evenimentelor extrem de formale ale prezentului.
Diferențele principale dintre „white tie” și „black tie”
- Formalitate: „White tie” este mult mai formal decât „black tie”. Este rezervat pentru evenimente cu înalte standarde sociale și diplomatice, în timp ce „black tie” este propus pentru o varietate de ocazii oficiale, dar mai puțin ceremonioase.
- Vestimentație: La evenimentele „white tie”, fracul negru cu cozi este obligatoriu, în timp ce la „black tie” se poate purta un sacou bărbătesc, de exemplu. Pantalonii de la frac au întotdeauna benzi laterale, pe când cei de la smoking nu sunt la fel de specifici în detalii.
- Cămașa și papionul: „White tie” impune o cămașă albă cu guler înalt și un papion alb, în timp ce „black tie” permite o cămașă albă standard cu un papion negru.
- Accesorii: La „white tie” se adaugă adesea mănuși albe, pălării înalte și bastoane decorative, în timp ce la „black tie” accesoriile sunt mai puțin elaborate, incluzând doar eventuale, curelele pentru bărbați, batiste de buzunar sau butoni discreți.
- Ocazii: Evenimentele „white tie” includ baluri de stat, banchete regale, ceremonii oficiale, în timp ce „black tie” este potrivit pentru nunți, dineuri formale, gale caritabile și ceremonii de premiere.
În comparație cu „black tie”, care este utilizat mai frecvent și permite o oarecare flexibilitate, „white tie” nu lasă loc pentru interpretări personale sau compromisuri. Este un dress code care impune perfecțiune și o atenție la detalii sporită (de la alegerea materialelor până la asortarea accesoriilor) și nimic mai puțin.
La „white tie”, bărbații trebuie să poarte un frac negru, compus dintr-o jachetă cu cozi („tailcoat”) și pantaloni negri cu două benzi laterale din satin. Sub jachetă se poartă o cămașă albă cu guler înalt, de tip aripi („wing collar”), împreună cu o vestă albă și un papion alb din piqué de bumbac sau mătase. Ținuta este completată de accesorii precum butoni din perle de cultură și pantofi negri din piele.
La „black tie”, bărbații poartă un costum pentru bărbați elegant. Se poate opta și pentru un smoking (tuxedo) sau o jachetă de cină neagră, pantaloni negri și o cămașă albă, completată de un papion negru (cravata pentru bărbați poate reprezenta o alternativă). De asemenea, pot fi acceptate și nuanțe mai închise, precum albastru marin sau gri închis pentru jachete.
Ținute white tie pentru bărbați – unde se poartă astăzi?
După cum am remarcat, codul vestimentar „white tie” este rezervat pentru cele mai importante și formale ocazii. Este un simbol al respectului și al importanței evenimentului, reflectând un standard înalt de eleganță și rafinament. De-a lungul istoriei, acest cod a fost adoptat de către aristocrați și personalități influente, consolidându-și statutul de etalon al formalității vestimentare.
În zilele noastre, „white tie” este rezervat numai evenimentelor grandioase și exclusiviste. Acest cod vestimentar este folosit în contexte extrem de formale și ceremonioase, reflectând un nivel de eleganță și sofisticare rar întâlnit în societatea contemporană. Lista cu evenimente specifice la care se aplică „white tie” este îmbogățită cu baluri regale, dineuri de stat, gale de caritate de înalt profil și unele ceremonii de premiere (precum decernarea premiilor Nobel, Bafta ş.a.).
Exemple de evenimente mondene și diplomatice
- Balul anual „MET Gala”: Unul dintre cele mai cunoscute evenimente „white tie” a fost cel din 2014 organizat de Muzeul Metropolitan de Artă din New York. Acest eveniment este renumit pentru dress code-urile lor stricte și pentru prezența vedetelor îmbrăcate în ținute spectaculoase.
- Dineuri oficiale de stat: Cea mai mare parte dintre dineurile organizate de capetele încoronate sau de șefii de stat din diferite țări menționează în conținutul invitațiilor lor respectarea codului „white tie”. Aceste dineuri sunt ocazii formale unde fiecare detaliu vestimentar contează, reflectând prestigiul și importanța momentului.
- Le Bal des Débutantes: Un alt exemplu celebru este „Le Bal des Débutantes” din Paris, un eveniment care marchează introducerea tinerelor din familii influente în cercurile înaltei societăți pariziene. Aici, atât domnii cât și domnișoarele sunt obligați să respecte strict codul „white tie”, subliniind astfel importanța tradiției și a etichetei în rândul elitelor.
În astfel de cazuri, costumele made-to-measure pentru bărbați, costumele clasice de bărbați ori costumele de ceremonie pentru bărbați pot fi purtate în cadrul acestor ocazii importante.
Codul „white tie” nu se restrânge numai la un standard ridicat de vestimentație, ci și la un simbol al rafinamentului și statutului social. Respectarea acestui cod ilustrează un respect profund pentru tradiție și pentru gazdele evenimentului. Reprezintă o declarație profundă de eleganță și disciplină care reflectă importanța și solemnitatea momentului.
Deși mai puțin întâlnit în prezent decât în trecut, codul „white tie” rămâne relevant în anumite contexte sociale și culturale. De exemplu, la nunțile de lux unde se cere respectarea acestui dress code, invitații sunt așteptați să adopte o vestimentație care să reflecte splendoarea și solemnitatea evenimentului. În aceste cazuri, respectarea codului „white tie” nu este doar o chestiune de aparență, ci și un gest de onoare și respect față de cuplul care se căsătorește.
Așadar, deși „white tie” poate fi considerat etalonul suprem al eleganței, stilul „black tie” a devenit un favorit al majorității bărbaților, fiind întâlnit și în cerințele vestimentare ale evenimentelor formale de astăzi datorită flexibilității sale stilistice și a ușurinței realizării unui look distins compus din articole comode și atemporale.
Cu toate acestea, în urma celor enunțate, putem aprecia faptul că „white tie” a însemnat o adevărată revoluție stilistică pentru gentlemanii secolelor XVIII-XX, acest cod vestimentar conturând o nouă imagine asupra eleganței masculine în raport cu arhetipurile masculine emergente europene.